Mănăstirea Căpriana, situată în apropierea or. Străşeni, reprezintă un complex arhitectural care include: Biserica Adormirii Maicii Domnului (1545), Biserica Sfântului Nicolae (1840) şi Biserica Sfântului Gheorghe (1903).
Mănăstirea s-a aflat sub ocrotirea unui şir de domnitori: Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare şi Sfânt, Petru Rareş şi Alexandru Lăpuşneanu.
Fondată în anul 1545 de către domnitorul Petru Rareş, biserica Adormirii Maicii Domnului este cea mai veche, construită după tipul templului medieval în trei conuri.
După reconstrucţia din 1820 (din construcţia anterioară au rămas doar apsidele în trei conuri cu decor) bisericii i se adaugă pereţi, o cupolă mare şi o clopotniţă.
Impresionează arhitectural Biserica Sfântului Gheorghe construită în stilul barocco târziu (1840).
Biserica de iarnă a Sfântului Nicolae a fost construită în stilul bisericilor medievale moldoveneşti.
Pe teritoriul mănăstirii se află mormântul mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, important reprezentant al culturii şi a bisericii ortodoxe, care a stat în fruntea Eparhiei Basarabene din timpul cuceririi Basarabiei până la alipirea cu Imperiul Rus (1813 - 1821).
În apropierea mănăstirii, în pădure, creşte stejarul, numit de locuitori al lui Ştefan cel Mare şi Sfânt.
Se zice că la tulpina acestui stejar domnitorul s-a odihnit după o bătălie.
Căpriana este un monument viu al credinţei, pereţii ei păstrează vechile legende ale mănăstirii şi o epocă întreagă de dezvoltare a poporului moldav.
PAGINA PRINCIPALA
Mănăstirea Căpriana, situată în apropierea or. Străşeni, reprezintă un complex arhitectural care include: Biserica Adormirii Maicii Domnului (1545), Biserica Sfântului Nicolae (1840) şi Biserica Sfântului Gheorghe (1903).
Mănăstirea s-a aflat sub ocrotirea unui şir de domnitori: Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare şi Sfânt, Petru Rareş şi Alexandru Lăpuşneanu.
Fondată în anul 1545 de către domnitorul Petru Rareş, biserica Adormirii Maicii Domnului este cea mai veche, construită după tipul templului medieval în trei conuri.
După reconstrucţia din 1820 (din construcţia anterioară au rămas doar apsidele în trei conuri cu decor) bisericii i se adaugă pereţi, o cupolă mare şi o clopotniţă.
Impresionează arhitectural Biserica Sfântului Gheorghe construită în stilul barocco târziu (1840).
Biserica de iarnă a Sfântului Nicolae a fost construită în stilul bisericilor medievale moldoveneşti.
Pe teritoriul mănăstirii se află mormântul mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, important reprezentant al culturii şi a bisericii ortodoxe, care a stat în fruntea Eparhiei Basarabene din timpul cuceririi Basarabiei până la alipirea cu Imperiul Rus (1813 - 1821).
În apropierea mănăstirii, în pădure, creşte stejarul, numit de locuitori al lui Ştefan cel Mare şi Sfânt.
Se zice că la tulpina acestui stejar domnitorul s-a odihnit după o bătălie.
Căpriana este un monument viu al credinţei, pereţii ei păstrează vechile legende ale mănăstirii şi o epocă întreagă de dezvoltare a poporului moldav.
